Interlude, denumit după mica piesă muzicală care leagă părțile unei opere, este parfumul unui moment de liniște, într-o lume agitată. Imaginați-vă o trupă de dansatori, care repetă coregrafia pe acoperișul unei case pariziene. Toată agitația orașului este mult sub nivelul lor. Sunt singuri și dansează doar pentru ei înșiși. Este un moment prețios din viață, care permite o perspectivă nouă: calmarea neliniștii prin concentrarea gândirii spre interior. Tonurile picante, de piper și de oregano, învelesc inima dulce și balsamică, de ambră, cu labdanum și opoponax. Intensă și fumurie, nota de tămâie evocă o meditație profundă, în liniștea unui templu antic. Baza, cu tonuri de piele, de oud și de paciuli, luminează scena cu o lumină slabă și mată, în timp ce lemnul de santal netezește contururile ascuțite.